04/06/2026
🧵 Mai puțin despre tehnologie, mai mult despre om și creație
În ultima vreme am auzit tot mai des că inteligența artificială va schimba lumea, că va scrie, va desena, va crea și că multe meserii vor dispărea.
Poate că așa va fi. Poate că nu.
Eu una stau la masa mea de lucru, cu materiale, ațe, tipare și idei, și văd lucrurile puțin diferit.
Da, folosesc inteligența artificială. Mă ajută să-mi pun gândurile în ordine, să găsesc cuvintele potrivite atunci când nu le găsesc singură, să văd o idee dintr-un alt unghi. Uneori mă inspiră. Alteori mă contrazice. Câteodată o mai dă și în bară. 🙂
Dar este un lucru pe care nu îl poate face în locul meu.
Nu poate simți ceea ce simt eu când văd un material și, dintr-o dată, în mintea mea apare o poveste.
Nu poate lua o bucată de pânză și să vadă în ea o păturică inspirată din iubirea lui Dumnezeu.
Nu poate vedea un desen și să își imagineze un păstor, oițele lui și un mesaj despre viață, protecție și speranță.
Nu poate atinge materialele, nu le poate așeza unele lângă altele și nu poate simți când ceva „se leagă” și când nu.
Acolo începe partea noastră.
Partea umană.
Partea în care experiențele, durerile, credința, iubirea, amintirile și visurile se transformă în ceva care înainte nu exista.
Inteligența artificială mă ajută. Și sunt recunoscătoare pentru asta.
Dar scânteia, povestea și sufletul unui lucru rămân ale omului.
Poate că acesta este viitorul: nu să ne înlocuim unii pe alții, ci să învățăm să lucrăm împreună.
Eu creez cu mâinile.
Ea mă ajută cu ideile.
Și undeva, între cele două, se nasc lucruri frumoase, se nasc colecții cu suflet. ❤️🌿🐑✨